Proiectele REC

Detectivi în cartier: cazul sculpturilor misterioase

În cadrul proiectului cultural „Patrimoniul, Acasă în Drumul Taberei”, organizat de Asociaţia Da’DeCe și cofinanțat de Administrația Fondului Cultural Național, Raluca Paraschiv a susținut un atelier cu copiii de la Școala Sfinții Constantin și Elena din cartierul Drumul Taberei.

Structura propusă a pornit de la explorarea întrebării „Cum apare arta în cartier?”. În atelierul cu copiii am discutat despre lucrările artiștilor Alexandra Coroi și Bogdan Dumitrescu, Ana Kun, Alexandra Mocan, Matei Toșa, Mihai Moldovanu realizate în 2024 în cartierul Drumul Taberei în cadrul proiectului „Oraș în Buclă” pe care l-am coordonat, am analizat arhiva de imagini și materiale strânsă în cadrul proiectului și am pus în discuție și plasat pe hartă spațiile formale și informale de artă și cultură din cartier (biblioteci, garaje, atelierul sculptorului din parc, centrul Favorit) pentru a lua în discuție istoria apariției acestora și nevoia de astfel de spații. Focusul activităților de detectivi au fost lucrările de artă publică „misterioase” din cartier - monumentul cu stele din inox de lângă parcul Drumul Taberei și lucrările de artă publice de pe Aleea Săndulești. La final, sculpturile misterioase au fost plasate și ele pe hartă și s-au creat povești (text / bandă desenată) ale secretelor sculpturilor.

Telling the Story

26.03-11.04.2026

Spațiul Bucharest Architects Forum (BAF) (Amzei 13) a găzduit, în cadrul Anualei de Arhitectură București 2026 și Summitului Capitalelor Europene, lansarea în România a publicației Telling the Story. New Towns | New Narratives, realizată în cadrul proiectului european New Towns | New Narratives, desfășurat între 2024 - 2025 și coordonat de International New Town Institute (INTI) și finanțat de Uniunea Europeană prin programul CERV, proiect în care a fost implicată și Asociația REC.

Cu această ocazie s-a deschis și expoziția curatoriată de Raluca Paraschiv și Alex Axinte și dedicată cartierului Drumul Taberei, articulat în jurul unei artere în buclă și supus mai multor transformări succesive. Imaginat de o echipă tânără de arhitecți, cartierul a fost structurat în microraioane și a devenit un exemplu remarcabil de locuire colectivă datorită spațiilor verzi ample, infrastructurii educaționale, sportive și culturale, dar și practicilor informale de grădinărit și petrecere a timpului liber.

Locuirea, ca formă de adaptare și domesticire a spațiilor standardizate ale proiectului inițial se regăsește în expoziție prin cadre reprezentative pentru perioada de început a cartierului – „Monografia Drumul Taberei” (1973) din Colecția de Imagini Mihai Oroveanu, fotografii din anii 1980 - Cornel Axinte și Dan Dinescu, prin cercetări academice și produse ale cercetării socio-antropologice – colecția proiectului Garaj DESCHIS / OPEN Garage (2020-2025), obiecte găsite sau împrumutate de actuali și foști locuitori ai cartierului, imagini documentare din colecția rezidenței de cercetare critică creativă Oraș în Buclă (2024) și lucrări de artă contemporană - Alexandra Coroi & Bogdan Dumitrescu, Ionuț Dulămiță, Ana Kun, Alexandra Mocan, Ruxandra Nițescu.

Proiectul New Towns | New Narratives reunește o rețea europeană de parteneri din 16 new towns – orașe sau cartiere noi construite în anii 1960–1970 pe baza unor planuri moderniste, de multe ori ca orașe industriale sau orașe-satelit ale orașelor istorice. Astăzi, multe dintre aceste teritorii se confruntă cu provocări sociale și demografice, cu o imagine publică fragilă și cu nevoia de a-și redefini identitatea. Inițiativa își propune să exploreze noi moduri de a spune poveștile acestor locuri și de a redescoperi formele de viață colectivă și creativitate care s-au dezvoltat în interiorul lor.

Volumul Telling the Story. New Towns, New Narratives, coordonat de Michelle Provoost și Alex Axinte și publicat în 2025 de International New Town Institute (INTI), este rezultatul preocupărilor comune ale partenerilor proiectului. Textele ilustrează diverse modalități de schimba tonul și perspectiva narațiunilor uzuale – adesea marcate de stigmatizare – prin care sunt reprezentate aceste cartiere. Demersul editorial se sprijină pe proiectul de cercetare și activare, dar și pe experiența îndelungată și acumulată în teren de actorii implicați în viața culturală și comunitară locală.

Deschis la parterul unui bloc, într-un fost garaj – pe rând plafar și croitorie – Garaj Deschis / OPEN Garage a pornit ca o cercetare academică a lui Alex Axinte asupra practicilor informale din Drumul Taberei și s-a transformat, în cei cinci ani de activitate, într-un spațiu comunitar dedicat memoriei cartierului: bibliotecă, arhivă, spațiu expozițional, atelier și hub de cercetare. În expoziție pot fi văzute materializări ale arhivei din spațiul Garaj DESCHIS, Harta Practicilor Colective din Buclă și o serie de materiale video regizate de Ileana Szasz care documentează temele cercetate.

Inițiat de Raluca Paraschiv și Asociația REC (Resurse pentru Educație și Cultură), proiectul Oraș în Buclă a facilitat cercetarea critică creativă a cartierului Drumul Taberei prin organizarea de rezidențe artistice într-un apartament de bloc din cartier și coagularea unei arhive vii de întâlniri cu specialiști și locuitori ai cartierului, de intervenții speculative și interpretări diverse ale spațiului comun.

Cu sprijinul: Filiala Teritorială București a Ordinului Arhitecților din România, Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară București (USAMV), Salonul de Proiecte, Favorit Business.

Mulțumiri: Dan Dinescu, Mihai Iancu, Ciprian Isac, Anca Oroveanu, Sorina Petra.

Voluntari: Delia Barbu, Alessia Barbu, Iulia-Maria Crangă, Natalia-Nicoleta Gheorghiță, Rebeca Grad, Alex Răbâia, Ana Rășanu, Miruna Rădulescu, Ruxandra Săndulescu

ADN • Artă Dialog Natură

În cursul anului 2025, Asociația REC a fost partener în cadrul proiectului ADN • Artă Dialog Natură, co-finanțat de AFCN.

În plină criză ecologică, scopul proiectului ADN • Artă Dialog Natură a fost dezvoltarea unei platforme interdisciplinare dedicate artei ecologice din România, care a reunit, alături de artiști consacrați ca Matei Bejenaru, Irina Botea-Bucan, Geta Brătescu, Constantin Flondor, Iosif Kiraly, Aurora Kiraly, Ana Maria Micu, Liliana Mercioiu-Popa, Dan Perjovschi etc, tineri artiști interesați de acest câmp de cercetare, cât și teoreticieni ai artei, eco-esteticieni și specialiști în științe ca peisagistica, biologia sau meteorologia. Proiectul a reprezentat o premieră prin aducerea împreună a atât de multor domenii (scena artei, filosofia, științe tari ca meteorologia și peisagistica) și de forțe: actori de pe scene independente (artiști, activiști, asociații artistice și de mediu), universități de artă și specialiști din administrația de stat.

Rezultate

1. expoziții — 4: Timișoara (Nature after Nature), București (Dark Entanglements), Vilnius (The Social Meaning of Landscape in Contemporary Video and Photography), Paris (Ecologies fluides du vivant)
2. evenimente culturale internaționale — 2: Vilnius „The Social Meaning of Landscape in Contemporary Video and Photography” nov. 2025; Paris „Ecologies fluides du vivant” ian 2026) și consolidarea parteneriatelor cu AICA Lituania și Galerie itinérante Neli D. Paris;
3. workshop-uri — 2: dedicate tinerilor artiști și studenți selectați în urma unui call, la București și Timișoara, sub coordonarea profesoarelor Liliana Mercioiu Popa, Raluca Paraschiv și Raluca Oancea.
4. simpozioane și dezbateri — 5: București (dec 2025 la Rezidența 9 și CAV Multimedia), Cluj (sept 2025 în cadrul conferinței ETA de la UBB), Iași (ian 2026 ICMA UNAGE și format hibrid), Timișoara (oct 2025, Comenduirea Garnizoanei)
5. intervenții artistice în zone naturale — 3: Parcul Natural Văcărești, Parcul IOR, zona verde urbană valorificate în lucrări de artă
6. ghidaje prin spațiul urban — 2: București și Cluj în căutarea păsărilor invizibile, cu ornitologul Liviu Pripon
7. volum — volum de prezentare a proiectului ADN cu texte interdisciplinare și imagini
8. apariții în media — peste 30 apariții în media națională și cel puțin 50 de contacte cu artiști, curatori, critici romani si străini, inițiative similare la nivel național și internațional
9. platformă — 1 rețea funcțională de colaborare între artiști, curatori, filosofi, teoreticieni, biologi, specialiști de mediu, la nivel național și internațional cu implicarea directă a peste 80 de specialiști

Organizator

Slow Sync PH / Parteneri: AICA Lituania, Galerie itinérante Neli D. Paris, Universitatea Națională de Arte “George Enescu” Iași, Universitatea de Vest din Timișoara, Universitatea de Artă și Design din Cluj-Napoca, forumul cultural austriac, Revista ARTA, AsoP, Filiala Teritorială București - Ilfov, Asociația Parcul Natural București, Asociația REC (RESURSE PENTRU EDUCAȚIE ȘI CULTURĂ), Radio Romania International, Asociația T-ACT, Propagarta, Revista Arhitectura

Proiect cultural co-finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional. Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării

Oraș în Buclă

ORAȘ ÎN BUCLĂ: CERCETARE CRITICĂ CREATIVĂ în cartierul DRUMUL TABEREI
iunie – noiembrie 2024
orasinbucla@gmail.com

proiect dezvoltat de Asociația REC (Resurse pentru educație și cultură)

în parteneriat cu AO Asociația Tinerilor Artiști „Oberliht” / Asociația Silver Screen / Asociația BASAR / Centrul Cultural German Sibiu / Asociația Foc și Pară / Asociația Forumul Artelor Vizuale / Uniunea Artiștilor Plastici din România – Revista Arta / British Council

În cadrul proiectului au loc patru sesiuni de cercetare critică creativă în cursul cărora șase artiști beneficiază de spațiu de creație într-un apartament obișnuit din cartierul Drumul Taberei din București. Pe durata sesiunilor de cercetare, artiștii s-au bucurat de sprijinul unor mentori cu formare interdisciplinară și expertiză pe zona țintă și pe relația dintre cultură și spațiul urban. Proiectul include un apel către tineri studenți și artiști interesați de tema abordată, plimbări ghidate în cartier, trei expoziții și cinci prezentări în orașele de unde provin artiștii participanți – Cluj, Sibiu, Timișoara, Chișinău și în București.

Proiect cultural co-finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional. Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.

Metodologie

Am ales o abordare interdisciplinară de cercetare critică creativă pentru a transmite un mesaj de larg interes public atât pentru prezent cât și pentru conturarea unei viziuni viitoare asupra politicilor culturale și sociale și impactului acestora asupra dezvoltării regionale.

Producerea spațiului (H. Lefebvre) va constitui una dintre metodele de analiză a practicilor spațiale (producerea și reproducerea spațiului), reprezentărilor spațiului (relațiile de producție, cunoaștere, semne și coduri) și spațiilor reprezentaționale (spații ale locuitorilor și utilizatorilor, trăite prin intermediul imaginilor și simbolurilor).

Metoda de cartare a elementelor esențiale identificate de K. Lynch pentru un peisaj urban lizibil: cale, margine, cartier, puncte de interes și noduri se bazează pe conceptul de geografii imaginative (D. Gregory) care explorează modul în care oamenii atribuie semnificații locurilor prin intermediul recunoașterii vizuale și influenței asupra rutinelor deplasării.

Proiectul va implica și spațioanaliza, definită de S. Vukovič ca strategie interpretativă prin care hărțile cognitive reproduc și transformă societatea în timp și spațiu, ajutându-ne să ne orientăm atât în spațiul fizic cât și în câmpul ideologic.

O metodă fundamentală pentru a se imersa în multiplele dimensiuni ale spațiului analizat este mersul, care permite o interacțiune dinamică cu spațiile, aducând o schimbare în înțelegerea acestora fără a implica o modificare fizică vizibilă a peisajului.

Nu în ultimul rând, cercetarea critică creativă aplicată va fi inspirată de lucrarea „Specii de spații” (G. Perec) și tipologiile de spații altfel descrise – apartamentul, dormitorul, patul, scările ca zonă de trecere, strada – pentru a căror investigare sunt propuse metode neconvenționale: privește în sus, încearcă să mergi la alt etaj sau altă scară, observă vremea, moda, oamenii, animalele, ritmul, destinația unui spațiu, regimul proprietății, tabieturile, ia primul autobuz și coboară la nimereală.

Obiective pe termen lung/ generale

Coagularea unui demers colaborativ și interdisciplinar de cercetare critică creativă asupra cartierului bucureștean Drumul Taberei care să genereze o platformă de expresie și dialog între artiști, comunitate și publicul larg;

Consolidarea legăturilor între toți factorii implicați și formarea unei viziuni viitoare superioare asupra politicilor culturale și sociale și impactului acestora asupra dezvoltării regionale;

Imaginarea unei conduite de trai urban ancorate în comunitate și autonomie și revizitarea idealurilor colective specifice construcției cartierului Drumul Taberei în contextul actual caracterizat de competiție economică intensă și de tendința de izolare națională sau etnică.

Obiective specifice

Încurajarea producției artistice inovatoare și experimentale prin selecția și promovarea unor artiști reprezentativi pentru scena artistică contemporană din România și Republica Moldova;

Contribuția la creșterea vizibilității artei și culturii și a interesului publicului larg, prin facilitarea accesului la produse culturale dezvoltate în cadrul comunitar al unui cartier urban comun considerat spațiu autoreferențial pentru un număr mare de locuitori ai orașelor;

Dezvoltarea de parteneriate culturale regionale în contextul unor tematici de interes comun cum sunt transformările practicilor de locuire și vecinătate și analiza efectelor relațiilor de putere în alcătuirea și sedimentarea spațiului public.

Un obicei local al cartierului Drumul Taberei este un tur de buclă. O tură de alergat în buclă sau o tură cu bicla sau poate o plimbare la apus. Aleile sinuoase și bulevardele largi te invită la plimbare, bucla fiind sistematizată ca o stațiune de pe litoral, unde bibliotecile de la parterul blocului țin locul recepțiilor de hotel.

Participanții au avut ocazia să asculte povești serioase și neserioase împreună cu Alex Axinte, arhitect, cercetător și educator din București, pasionat de documentarea și susținerea practicilor informale de gestiune a spațiilor comune în contextul locuirii colective post-socialiste, și Iuliana Dumitru, socio-antropoloagă și doctor în Filologie, care explorează comunitățile umane și geografiile simbolice, axându-se pe reprezentarea lor în artă.

Alături de noi au fost artiștii Alexandra Coroi și Bogdan Dumitrescu, care lucrează împreună de peste 10 ani în proiecte ce îmbină explorarea vizuală și teoretică, și coordonatoarea Raluca Paraschiv, cu al său background valoros în proiecte care se referă la multiplele fațete ale arhivei, naturii și locuirii în relație cu tehnologia și media.

Traseul a durat aproximativ o oră și a început la intrarea în parcul Drumul Taberei / Moghioroș cu o scurtă introducere despre istoria și dezvoltarea cartierului, cu accent pe autoetnografie și cercetarea locală. Apoi ne-am îndreptat spre zonele culturale, vizitând piața, bisericile și zona militară, cu o oprire la biserica cu acoperiș auriu situată pe terenul armatei. Am aflat și despre inițiativa locală de buget participativ care a adus căsuțe pentru pisicile din cartier. Traseul a continuat prin parc, unde s-a discutat despre reamenajarea acestuia și protestele pentru redeschidere, apoi am ieșit spre aleea Săndulești pentru a explora câteva lucrări de artă publică și căsuțele pentru pisici.

De aici, am revenit pe bulevard și ne-am îndreptat spre piața Valea Ialomiței, cu o scurtă oprire la garajele din zonă pentru a discuta despre proiectele comunitare. Traseul a continuat printre blocuri, până la Valea Ialomiței, unde am povestit despre blocul Materna și muralul cu Gdansk.

Al doilea tur în Drumul Taberei s-a defășurat alături de Jon Dean și Irina Botea Bucan, într-o plimbare de-a lungul a 50 de ani de viață în Drumul Taberei, până în prezent. Am împărtășit amintiri personale, istorii orale, anecdote și schimbări socio-culturale printr-un traseu multisenzorial cu puncte de oprire specifice care au evidențiat literatura, lipsurile alimentare, visurile arhitecturale eșuate, activitățile din copilărie, consumul de bere, cinematograful și viitoarele instituții culturale.

Irina Botea Bucan s-a mutat în Drumul Taberei în 1977, împărțind apartamentul familiei cu părinții, fratele și bunica ei. Jon Dean a vizitat pentru prima dată cartierul în septembrie 1992, ca parte a unui grup de arte vizuale și comunitare din Marea Britanie. Această primă experiență a fost urmată apoi de vizite anuale până când s-a stabilit definitiv aici. Astfel, Irina și Jon sunt capabili să discute despre multiple „moduri de a vedea” Drumul Taberei, atât din perspective consacrate, cât și din perspective mai noi.

Traseul a avut ca puncte principale:

Biblioteca Nicolae Labiș și „Colțul șahului”
Mall Plaza România
Drumul școlii
Drumul Taberei nr. 34
Favorit
Ho Chi Minh (cel din București, nu din Vietnam)

În această vară, șase artiști contemporani, cu susținerea a cinci mentori, au sondat creativ cartierul Drumul Taberei, teritoriu urban construit specific modernismului socialist, articulat în jurul unei artere în buclă și supus mai multor transformări atât ca urmare a imperativelor politice ale anilor 1980 cât și în consecința presiunilor imobiliare actuale, în cadrul proiectului „Oraș în Buclă: Cercetare Critică Creativă în Cartierul Drumul Taberei din București”.

După încheierea sesiunilor de cercetare și două tururi ghidate de succes în Drumul Taberei, Oraș în Buclă a demarat seria de evenimente publice în toată țara, începând cu Timișoara.

Raluca Paraschiv și Iris Ordean, curatoarele și coordonatoarele proiectului, în dialog cu artista Ana Kun au povestit cum a luat naștere Oraș în Buclă, cum s-au desfășurat cercetările critice creative, precum și lucrările de artă rezultate aici.

În perioada 1 - 30 septembrie 2024, am lansat un apel deschis către studenți și tineri artiști cu vârsta sub 35 de ani, invitați să exploreze și să reinterpreteze Drumul Taberei prin prisma creației artistice. Am căutat lucrări care aduc în prim-plan specificitatea acestui cartier bucureștean sau care au fost realizate chiar în inima sa.

Câștigătorii apelului deschis sunt:
Eva Chapkin este o artistă interdisciplinară care se concentrează pe teme precum individualitatea, memoria și natura lumii palpabile. Ea se concentrează asupra fotografiei, precum și asupra mediilor mixte, instalațiilor și artei video care se concentrează asupra dispariției ca individ și asupra evoluției oamenilor în relație cu natura. Lucrările ei se concentrează pe progresia timpului, natura îngrijirii și documentarea propriei persoane, precum și pe o abordare performativă a actelor banale. Cu o varietate de lucrări, Eva scrie piese, poezii și povești care rămân o imagine în mișcare pe un perete alb.
Claudia-Maria Davidescu (n. 2000), absolventă a Universității Naționale de Arte din București, studiază țesutul ca mediu pentru a-și forma vocea în cadrul scenei de artă contemporană.
Vlad Dragne lucrează preponderent cu tehnici analogice și procese fotografice alternative și experimentale. În practica sa, pornește adesea de la experiențe personale și îmbină elemente mitologice și literare cu un vocabular vizual din sfera cinematografiei și artei video pentru a explora modalități de reconciliere a trecutului personal și național cu prezentul.
Ruxandra Nițescu explorează teme precum singurătatea, boala și traumele colective sau individuale prin tehnici mixed media. Recent, practica ei artistică s-a orientat către importanța spațiului natural și legătura acestuia cu istoria personală, reflectând către impactului mediului asupra experiențelor umane.

În vara aceasta, șase artiști contemporani, sub îndrumarea a cinci mentori, au explorat creativ cartierul Drumul Taberei, un spațiu urban caracteristic modernismului socialist, organizat în jurul unei artere în buclă și supus numeroaselor transformări. Aceste modificări sunt rezultatul atât al imperativelor politice din anii 1980, cât și al presiunilor imobiliare actuale, toate discutate în cadrul proiectului „Oraș în Buclă: Cercetare Critică Creativă în Cartierul Drumul Taberei din București”.

După încheierea sesiunilor de cercetare și două tururi ghidate de succes în Drumul Taberei, Oraș în Buclă demarează seria de evenimente publice în toată țara, continuând cu Sibiu.

Raluca Paraschiv și Iris Ordean, curatoarele și coordonatoarele proiectului, în dialog cu artiștii Alexandra Coroi și Bogdan Dumitrescu au povestit cum a luat naștere Oraș în Buclă, cum s-au desfășurat cercetările critice creative, precum și lucrările de artă rezultate aici.

Expoziția The Beat-looking Grass Lying Around este alcătuită în jurul cercetării critice-creative ce a avut loc în cartierul Drumul Taberei din București. Expoziția devine o arhivă vie de întâlniri fragmentate, intervenții speculative și interpretări diverse ale unui spațiu comun, oferind privitorilor o explorare multifațetată a spațiilor de conlocuire socială și afectivă din Drumul Taberei. Titlul face referire la nuvela Sonny’s Blues scrisă de James Baldwin însă, spre deosebire de universul descris de scriitorul american, ce surprinde cu finețe o societate puternic segregată, tipică anilor ’50, aici titlul este apropriat în contextul unei societăți puternic uniformizate care s-a dovedit a ascunde multe probleme de ordin social și structural.

Cinci artiști, printre care și un duo artistic – Alexandra Coroi & Bogdan Dumitrescu, Ana Kun, Alexandra Mocan, Mihai Moldovanu, Matei Toșa – au locuit pe o perioadă scurtă în cartier, asumându-și rolul de artiști-observatori, cercetători și documentariști. În loc să se concentreze pe prezentarea rezultatelor folosind forme convenționale de cercetare sau documentare, artiștii au surprins natura permanent evolutivă a gândurilor și experiențelor din timpul șederii lor.

Locuind în orașe din afara capitalei – Timișoara, Chișinău, Sibiu și Cluj-Napoca – artiștii s-au conectat diferit la cartier, producând lucrări critice la nivel socio-politic, micro-intervenții în peisajul urban, reflecții nostalgice, narațiuni ficționale și documentarea istoriilor orale și a peisajelor sonore. Perspectivele lor inițiale au fost informate de procesul critic-creativ, astfel creându-se un dialog stratificat între public și privat, familiaritate și alteritate.

Complicarea acestei identități duale aflată la intersecția dintre înăuntru și în afară este dată de patru alte intervenții ale unor artiști locali – Eva Chapkin, Claudia-Maria Davidescu, Vlad Dragne, și Ruxandra Nițescu – selectați în urma unui apel deschis menit să sprijine tinerii artiști. Deși aceștia activează în București, niciunul dintre ei nu locuiește în Drumul Taberei. Lucrările rezultate explorează geografii afective și problematizează metoda observației artistice.

Fondat în 2009 în scuarul de pe str. București 68 din Chișinău, acesta reprezintă una dintre primele lucrări care combină trăsături de sculptură, instalație de artă și mobilier urban, menită să confere identitate proiectului Chioșc – un punct de informare culturală și o platformă publică pentru participare, implementată de Asociația Oberliht între 2008 și 2010. Apartamentul Deschis a fost proiectat să fie un spațiu de interacțiune pentru artiști, arhitecți, lucrători și activiști culturali, servind drept punte către publicul larg și abordând teme legate de transformările urbane din Chișinău și din alte orașe post-socialiste.

Aici, artiștii din buclă Alexandra Coroi & Bogdan Dumitrescu, Ana Kun, Alexandra Mocan, Mihai Moldovanu, au realizat intervenții expoziționale pe care le-am discutat pe larg în cadrul turului ghidat.

Mai târziu, la Zpațiu / Zpace, Muzeul Zemstvei, Strada Alexei Şciusev 103, Chișinău, a avut loc ultimul dialog din seria Discuții în Buclă/ Loop Talks în cadrul căruia Raluca Paraschiv și Iris Ordean, curatoarele și coordonatoarele proiectului, au stat de vorbă cu Mihai Moldovanu și Vladimir Us, partenerii noștri din Asociația Oberliht.

Expoziția "Documentare în Buclă" este construită în jurul unei cercetări critice și creative desfășurate în cartierul Drumul Taberei din București. Evenimentul devine o arhivă vie, ce captează o serie de întâlniri fragmentate, intervenții speculative și interpretări diverse ale unui spațiu comun, oferind publicului o explorare complexă a relațiilor sociale și afective din Drumul Taberei.

Cinci artiști au locuit temporar în cartier pentru a-și asuma rolul de observatori și documentariști: Alexandra Coroi & Bogdan Dumitrescu (duo artistic), Ana Kun, Alexandra Mocan, Mihai Moldovanu și Matei Toșa. În loc să utilizeze metode convenționale de prezentare a rezultatelor cercetării, artiștii au surprins natura fluidă și evolutivă a experiențelor și reflecțiilor din timpul șederii lor.

Venind din orașe precum Timișoara, Chișinău, Sibiu și Cluj-Napoca, artiștii au adus perspective unice asupra cartierului Drumul Taberei, contribuind la consolidarea unui corpus de resurse de cunoaștere, o colecție documentară formată din fotografii, video, schițe, texte, sunete, obiecte și cercetări centrate pe zona țintă, inclusiv imagini de arhivă. Viziunea lor a fost modelată de un proces critic-creativ, generând un dialog stratificat între public și privat, familiaritate și alteritate.

Explorarea acestei identități duale, aflate la intersecția dintre interior și exterior, este completată de patru intervenții ale unor artiști locali – Eva Chapkin, Claudia-Maria Davidescu, Vlad Dragne și Ruxandra Nițescu – selectați printr-un apel deschis destinat sprijinirii tinerilor artiști. Deși activi în București, acești artiști nu locuiesc în Drumul Taberei, iar lucrările lor investighează geografii afective și provoacă metodele tradiționale de observație artistică.