Proiectele REC

Oraș în Buclă

ORAȘ ÎN BUCLĂ: CERCETARE CRITICĂ CREATIVĂ în cartierul DRUMUL TABEREI
iunie – noiembrie 2024
orasinbucla@gmail.com

proiect dezvoltat de Asociația REC (Resurse pentru educație și cultură)

în parteneriat cu AO Asociația Tinerilor Artiști „Oberliht” / Asociația Silver Screen / Asociația BASAR / Centrul Cultural German Sibiu / Asociația Foc și Pară / Asociația Forumul Artelor Vizuale / Uniunea Artiștilor Plastici din România – Revista Arta / British Council

În cadrul proiectului au loc patru sesiuni de cercetare critică creativă în cursul cărora șase artiști beneficiază de spațiu de creație într-un apartament obișnuit din cartierul Drumul Taberei din București. Pe durata sesiunilor de cercetare, artiștii s-au bucurat de sprijinul unor mentori cu formare interdisciplinară și expertiză pe zona țintă și pe relația dintre cultură și spațiul urban. Proiectul include un apel către tineri studenți și artiști interesați de tema abordată, plimbări ghidate în cartier, trei expoziții și cinci prezentări în orașele de unde provin artiștii participanți – Cluj, Sibiu, Timișoara, Chișinău și în București.

Proiect cultural co-finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional. Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.

Metodologie

Am ales o abordare interdisciplinară de cercetare critică creativă pentru a transmite un mesaj de larg interes public atât pentru prezent cât și pentru conturarea unei viziuni viitoare asupra politicilor culturale și sociale și impactului acestora asupra dezvoltării regionale.

Producerea spațiului (H. Lefebvre) va constitui una dintre metodele de analiză a practicilor spațiale (producerea și reproducerea spațiului), reprezentărilor spațiului (relațiile de producție, cunoaștere, semne și coduri) și spațiilor reprezentaționale (spații ale locuitorilor și utilizatorilor, trăite prin intermediul imaginilor și simbolurilor).

Metoda de cartare a elementelor esențiale identificate de K. Lynch pentru un peisaj urban lizibil: cale, margine, cartier, puncte de interes și noduri se bazează pe conceptul de geografii imaginative (D. Gregory) care explorează modul în care oamenii atribuie semnificații locurilor prin intermediul recunoașterii vizuale și influenței asupra rutinelor deplasării.

Proiectul va implica și spațioanaliza, definită de S. Vukovič ca strategie interpretativă prin care hărțile cognitive reproduc și transformă societatea în timp și spațiu, ajutându-ne să ne orientăm atât în spațiul fizic cât și în câmpul ideologic.

O metodă fundamentală pentru a se imersa în multiplele dimensiuni ale spațiului analizat este mersul, care permite o interacțiune dinamică cu spațiile, aducând o schimbare în înțelegerea acestora fără a implica o modificare fizică vizibilă a peisajului.

Nu în ultimul rând, cercetarea critică creativă aplicată va fi inspirată de lucrarea „Specii de spații” (G. Perec) și tipologiile de spații altfel descrise – apartamentul, dormitorul, patul, scările ca zonă de trecere, strada – pentru a căror investigare sunt propuse metode neconvenționale: privește în sus, încearcă să mergi la alt etaj sau altă scară, observă vremea, moda, oamenii, animalele, ritmul, destinația unui spațiu, regimul proprietății, tabieturile, ia primul autobuz și coboară la nimereală.

Obiective pe termen lung/ generale

Coagularea unui demers colaborativ și interdisciplinar de cercetare critică creativă asupra cartierului bucureștean Drumul Taberei care să genereze o platformă de expresie și dialog între artiști, comunitate și publicul larg;

Consolidarea legăturilor între toți factorii implicați și formarea unei viziuni viitoare superioare asupra politicilor culturale și sociale și impactului acestora asupra dezvoltării regionale;

Imaginarea unei conduite de trai urban ancorate în comunitate și autonomie și revizitarea idealurilor colective specifice construcției cartierului Drumul Taberei în contextul actual caracterizat de competiție economică intensă și de tendința de izolare națională sau etnică.

Obiective specifice

Încurajarea producției artistice inovatoare și experimentale prin selecția și promovarea unor artiști reprezentativi pentru scena artistică contemporană din România și Republica Moldova;

Contribuția la creșterea vizibilității artei și culturii și a interesului publicului larg, prin facilitarea accesului la produse culturale dezvoltate în cadrul comunitar al unui cartier urban comun considerat spațiu autoreferențial pentru un număr mare de locuitori ai orașelor;

Dezvoltarea de parteneriate culturale regionale în contextul unor tematici de interes comun cum sunt transformările practicilor de locuire și vecinătate și analiza efectelor relațiilor de putere în alcătuirea și sedimentarea spațiului public.

Un obicei local al cartierului Drumul Taberei este un tur de buclă. O tură de alergat în buclă sau o tură cu bicla sau poate o plimbare la apus. Aleile sinuoase și bulevardele largi te invită la plimbare, bucla fiind sistematizată ca o stațiune de pe litoral, unde bibliotecile de la parterul blocului țin locul recepțiilor de hotel.

Participanții au avut ocazia să asculte povești serioase și neserioase împreună cu Alex Axinte, arhitect, cercetător și educator din București, pasionat de documentarea și susținerea practicilor informale de gestiune a spațiilor comune în contextul locuirii colective post-socialiste, și Iuliana Dumitru, socio-antropoloagă și doctor în Filologie, care explorează comunitățile umane și geografiile simbolice, axându-se pe reprezentarea lor în artă.

Alături de noi au fost artiștii Alexandra Coroi și Bogdan Dumitrescu, care lucrează împreună de peste 10 ani în proiecte ce îmbină explorarea vizuală și teoretică, și coordonatoarea Raluca Paraschiv, cu al său background valoros în proiecte care se referă la multiplele fațete ale arhivei, naturii și locuirii în relație cu tehnologia și media.

Traseul a durat aproximativ o oră și a început la intrarea în parcul Drumul Taberei / Moghioroș cu o scurtă introducere despre istoria și dezvoltarea cartierului, cu accent pe autoetnografie și cercetarea locală. Apoi ne-am îndreptat spre zonele culturale, vizitând piața, bisericile și zona militară, cu o oprire la biserica cu acoperiș auriu situată pe terenul armatei. Am aflat și despre inițiativa locală de buget participativ care a adus căsuțe pentru pisicile din cartier. Traseul a continuat prin parc, unde s-a discutat despre reamenajarea acestuia și protestele pentru redeschidere, apoi am ieșit spre aleea Săndulești pentru a explora câteva lucrări de artă publică și căsuțele pentru pisici.

De aici, am revenit pe bulevard și ne-am îndreptat spre piața Valea Ialomiței, cu o scurtă oprire la garajele din zonă pentru a discuta despre proiectele comunitare. Traseul a continuat printre blocuri, până la Valea Ialomiței, unde am povestit despre blocul Materna și muralul cu Gdansk.

Al doilea tur în Drumul Taberei s-a defășurat alături de Jon Dean și Irina Botea Bucan, într-o plimbare de-a lungul a 50 de ani de viață în Drumul Taberei, până în prezent. Am împărtășit amintiri personale, istorii orale, anecdote și schimbări socio-culturale printr-un traseu multisenzorial cu puncte de oprire specifice care au evidențiat literatura, lipsurile alimentare, visurile arhitecturale eșuate, activitățile din copilărie, consumul de bere, cinematograful și viitoarele instituții culturale.

Irina Botea Bucan s-a mutat în Drumul Taberei în 1977, împărțind apartamentul familiei cu părinții, fratele și bunica ei. Jon Dean a vizitat pentru prima dată cartierul în septembrie 1992, ca parte a unui grup de arte vizuale și comunitare din Marea Britanie. Această primă experiență a fost urmată apoi de vizite anuale până când s-a stabilit definitiv aici. Astfel, Irina și Jon sunt capabili să discute despre multiple „moduri de a vedea” Drumul Taberei, atât din perspective consacrate, cât și din perspective mai noi.

Traseul a avut ca puncte principale:

Biblioteca Nicolae Labiș și „Colțul șahului”
Mall Plaza România
Drumul școlii
Drumul Taberei nr. 34
Favorit
Ho Chi Minh (cel din București, nu din Vietnam)

În această vară, șase artiști contemporani, cu susținerea a cinci mentori, au sondat creativ cartierul Drumul Taberei, teritoriu urban construit specific modernismului socialist, articulat în jurul unei artere în buclă și supus mai multor transformări atât ca urmare a imperativelor politice ale anilor 1980 cât și în consecința presiunilor imobiliare actuale, în cadrul proiectului „Oraș în Buclă: Cercetare Critică Creativă în Cartierul Drumul Taberei din București”.

După încheierea sesiunilor de cercetare și două tururi ghidate de succes în Drumul Taberei, Oraș în Buclă a demarat seria de evenimente publice în toată țara, începând cu Timișoara.

Raluca Paraschiv și Iris Ordean, curatoarele și coordonatoarele proiectului, în dialog cu artista Ana Kun au povestit cum a luat naștere Oraș în Buclă, cum s-au desfășurat cercetările critice creative, precum și lucrările de artă rezultate aici.

În perioada 1 - 30 septembrie 2024, am lansat un apel deschis către studenți și tineri artiști cu vârsta sub 35 de ani, invitați să exploreze și să reinterpreteze Drumul Taberei prin prisma creației artistice. Am căutat lucrări care aduc în prim-plan specificitatea acestui cartier bucureștean sau care au fost realizate chiar în inima sa.

Câștigătorii apelului deschis sunt:
Eva Chapkin este o artistă interdisciplinară care se concentrează pe teme precum individualitatea, memoria și natura lumii palpabile. Ea se concentrează asupra fotografiei, precum și asupra mediilor mixte, instalațiilor și artei video care se concentrează asupra dispariției ca individ și asupra evoluției oamenilor în relație cu natura. Lucrările ei se concentrează pe progresia timpului, natura îngrijirii și documentarea propriei persoane, precum și pe o abordare performativă a actelor banale. Cu o varietate de lucrări, Eva scrie piese, poezii și povești care rămân o imagine în mișcare pe un perete alb.
Claudia-Maria Davidescu (n. 2000), absolventă a Universității Naționale de Arte din București, studiază țesutul ca mediu pentru a-și forma vocea în cadrul scenei de artă contemporană.
Vlad Dragne lucrează preponderent cu tehnici analogice și procese fotografice alternative și experimentale. În practica sa, pornește adesea de la experiențe personale și îmbină elemente mitologice și literare cu un vocabular vizual din sfera cinematografiei și artei video pentru a explora modalități de reconciliere a trecutului personal și național cu prezentul.
Ruxandra Nițescu explorează teme precum singurătatea, boala și traumele colective sau individuale prin tehnici mixed media. Recent, practica ei artistică s-a orientat către importanța spațiului natural și legătura acestuia cu istoria personală, reflectând către impactului mediului asupra experiențelor umane.